Toamna

“O seara linstita de noiembrie. Ploaia marunta cade incet, spaland drumurile murdare ale orasului tacut. O singura fiinta pierduta pe strazile triste pe care din cand mai trece cate o masina grabita. Lacrimile ii sunt acoperite de stropii de ploaie. E ca si cum cerul ar plange odata cu ea. Tremura de frig si totusi nu se grabeste sa ajunga undeva, la caldura. Sau poate nu e din cauza frigului, poate nu are unde sa ajunga, poate nu vrea sa ajunga nicaieri… Paseste agale pe langa masinile parcate aiurea, pe langa copacii singuratici cu cateva frunze ramase pierdute pe cele mai inalte ramuri. De ce ar vrea sa ajunga acasa? De ce sa se intoarca intr-un loc rece, gol, fara nimeni care sa o stranga-n brate si sa-i incalzeasca ziua? De ce este singura? De ce toti din jurul ei sunt falsi? Ceva ii atrage atentia, se opreste. O umbra, o speranta sau poate o fantoma din trecut. Isi sterge usor fata cu o batista umeda, dar nu, nu era el… Pleaca mai departe, unde anume? Ajunge in fata blocului, urca scarile, bate la usa, in minte isi pregateste un mic discurs, dar in momentul in care se deschide usa, ii intalneste privirea. Vrea sa zica ceva, buzele ii tremura, ochii ii sunt rosii de la atatea lacrimi, suspina usor. Se uita la ea, ii face semn sa intre… “

Published by

d3vilgirl

Crazy kid in a weird grown up world! Perfect in my own way!

Leave a Reply